marți, 20 aprilie 2010

About me.



















Privesc lumea prin niste ochi caprui si mici in cautarea unor lucruri marete. Iubesc ceea ce se numeste arta poeziei, arta fotografiei si cea a muzicii.

Fascinata de noapte insa, inca infricosata de intunericul abisal al mintii umane.
Genul de persoana care poate observa un cer senin, in spatele unei ploi acide.
Iubesc sunetul valurilor, in viziunea mea acesta fiind cea mai superba melodie ascultata in mod natural. Iubesc apusul de soare si odata cu lasarea noptii pot spune ca ma fascineaza un cer negru plin de stele care mi se pare de altfel, cea mai frumoasa pictura reala.
Atrasa de lucruri aparent nesemnificative gasesc o importanta abstracta in orice mi se pare mie ca are cu adevarat valoare. De.a lungul timpului invat sa ma bucur de lucrurile mici deoarece luate ca atare aceastea pot deveni marete.
Invaluita uneori de un aer de mister, pot fi simpla si usor de inteles, sau din contra. In anumite momente sunt mult prea complicata si de neinteles. Nici macar eu nu gasesc uneori sensul real pentru care fac anumite lucruri. Insa nu traiesc cu regrete. NU imi plac regretele. Sensibila.. da sunt sigur. Insa nu imi pot sa seama cum ma pot percepe anumite persoane. Unora li se pare ca sunt genul de persoana a dracu, altora impunatoare, altii ma privesc o persoana cu capul pe umeri, unora li se pare ca sunt fitoasa, sau altora li se pare ca sunt sensibila, al naibii de impulsiva, matura cand este cazul, copilaroasa atuci cand imi permit, razgaiata cand vreau, capricioasa in general, incapatanata din fire.. Unii ma iubesc altii probabil nu ma suporta. Dar eu nu am regrete asupra personalitatii mele. Sunt ceea ce sunt iar unii ma iubesc pentru asta.. Mda.. oamenii pot judeca cum vor ei. Insa foarte putini sunt cei care stiu sa.si stabileasca anumite criterii pentru a caracteriza o persoana. E trist ca majoritatea omoara un om (teoretic vorbind) si pe urma isi cere scuze..
Iar eu.. poate chiar acelasi prototip de persoana ca mai sus. Sau nu :)
Well.. sigur fiecare om pe langa defecte are si calitati.
Eu incerc sa caut un echilibru intre cele doua. Si este suficient sa stiu eu asta, nu neaparat sa o si arat, pentru ca aici poate din dorinta de a sugera celorlati ca detin un anume control, ar surveni ipocrizia in momentul in care ar trebui sa arat cum sunt defapt si lucrurile ar esua. Deci anumite parti din mine, prefer sa le tin, doar pentru mine... :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu