Un dor nostalgic.

Ce se intampla cu noi in momentele in care plangem fara sa cunostem motivul? Oare ne apasa toate emotiile si temerile interioare care traiesc decat in subconstientul nostru si pe care refuzam sa le acceptam? Sau poate simtim uneori nevoia de a ne curata interiorul exteriorizandu.ne prin lacrimi? Mie personal de cateva seri imi lacrimeaza mereu ochii. Fara sa am certitudinea unui motiv sigur. Sunt doar supozitii.. scuze si alte chestii de genu.. Dau vina pe oboseala si pana acum am incercat sa nu dau importanta. Acum insa.. am ales sa reflectez un pic asupra celor intamplate. Uneori simt ca de vina este dorul care ma apasa fata de anumite persoane pe care le iubesc si sunt departe de mine.. Alteori simt ca este de vina modul in care privesc viata. Uneori probabil ca lacrimile se datoareaza faptului ca vad ca pe zi ce trece toti din jurul meu o iau razna si incep sa faca cat mai multe greseli si nu le mai poate nimeni deschide ochii.
Si cu toate astea simt ca in sinea mea ocolesc motivul real.. Si parca observ ca odata cu trecerea timpului.. sunt o alta eu. Mi.am incalcat usor usor principiile si tot ceea ce avea valoare pentru mine in trecut, acum este mort. Ma gandesc ca schimbarea mea nu este tocmai in bine si ca poate am comis mult prea multe greseli, am judecat cand nu trebuia, am inceput sa apreciez ceea ce nu este de apreciat, am inceput sa rad de ceea ce nu se rade si am inceput sa uit de unde am plecat.. Ma simt usor dezamagita de mine dar sunt constienta ca traiesc intr.o lume unde lucrurile nu pot fi altfel.. Si comit inca o greseala, conformandu.ma cu aceasta idee. Privesc o poza de cand eram mai mica si ma apuca o usoara nostalgie.. Imi este dor de mine.. Imi sterg obrazul umed si oftez incet.. :-< Imi doresc sa imi recapat naivitatea, inocenta, si zambetul de copil. Dar acesta a ramas doar un basm pentru ca timpul ma facut sa devin mai matura putin, m.a facut sa imi pierd din nevinovatia faptelor mele si desi uneori tind spre a fi un copil razgaiat, a fac pentru ca imi este dor de acele sentimente. Sentimente pe care acum le intalnesc doar intr.o lume a mea. O lume in care imi cufund plamanii in fum si pot fi asa cum imi doresc..